Home // Tur virtual // Arta populara – tesaturi si portul popular

Arta populara – tesaturi si portul popular

     Costumul călușarilor este azi, în general, un costum țărănesc de sărbătoare. Unele date din Oltenia ne vorbesc despre călușari îmbrăcați în femei, iar în unele locuri din Muntenia poartă fes. În general, ei poartă o pălărie cu boruri largi, frumos  împodobită cu mărgele multicolore și panglici. Au mijlocul încins cu bete și pe piept au bete încinse pe diagonală.

     De obicei, poartă la brâu batiste frumos brodate. La picioare, sub genunchi și la gleznă au canafuri, iar mai nou, un fel de moletiere înflorate, lucrate în casă și zurgălăi. Opincile călușarilor au pinteni, adică plăci de metal fixate lateral pe partea exterioară, care sună în timpul jocului, marcând împreună cu clopoțeii ritmul. Fiecare călușar are un băț. Se pare că până nu demult, în unele locuri aveau săbii de lemn, iar vătaful chiar o sabie adevărată. Masca mutului este grotească, făcută din cârpă sau din piele, iar costumul lui, uneori din două culori, seamănă cu costumul arlechinului.

     Ca recuzită, mutul are o sabie și în unele părți și un falus de lemn. În sudul Olteniei, vătaful poartă ”ciocul ” călușului, o bucată de lemn îndoită la vârf, îmbrăcată în piele de iepure, pe care călușarii o numesc ”neica”. În locurile unde din obiceiul călușului face parte și un joc dramatic având ca temă furtul fetei, apar și alte personaje mascate: mireasa, turcul, ienicerii etc. Cea mai importantă recuzită a obiceiului este steagul, o prăjină lungă de peste trei metri, în vârful căreia se leagă o năframă și plante care în credințele populare pot avea efecte vindecătoare sau profilactice – usturoi şi pelin.

     Steagul se face de către căluşari, cu un anumit ceremonial, înainte de depunerea jurământului. În timpul cât se practică obiceiul, el trebuie să fie ţinut de unul dintre căluşari, de obicei primul din ceată, şi nu este îngăduit să fie lăsat să cadă. Există credinţa că, dacă steagul cade, se întâmplă o nenoricire cetei.